ESSAYS AMT, vol II, nr. 3, 2011, pag. 478 THE IMPACT OF AUTISM DIAGNOSIS ON THE FAMILY BIANCA ANDREICA-SĂNDICĂ 1 , SANDA PATCA 2 , ALINA PANAETE 3 , SORIN ANDREICA 4 12,3,4 Children Clinical Hospital, Cluj-Napoca, Children Psychiatry Clinic 2,4 University of Medicine and Pharmacy, Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca Keywords: autism, impact, family Abstract: Introduction: Having a child diagnosed with autism can be a challenge for any family. The study aims to identify the parental couples’ emotions in order to start the process of parent involvement as a co- therapist to recover the child. Materials and methods: Twenty parents were included in the study, which have at least one child diagnosed with autism. We used a questionnaire composed of five parts which covered the following: Age of the child, the age at which the parent has seen the first signs of disease and the age at which the child was diagnosed with autism; Identifying the emotions (and their intensity) arising from knowing the diagnosis of autism; Placing the parent in one of five stages of the mourning process (denial, anger, bargaining, depression and acceptance); The description of the coping mechanisms used by parents with COPE questionnaire.; Specifying the parent type of locus of control and social desirability using the LOC scale. Results and discussion: The results allow us to make the following statements: Emotions identified by parents were: sadness, concern, pain, despair; The parents included in the study are in one of the stages: anger (10%), depression (10%) and acceptance (75%); The time elapsed from diagnosis to finding its acceptance is between one month and three years; The coping mechanisms used are: positive reinterpretation, acceptance, planning, the use of social support, active coping, religious coping; The locus of control belongs to a normal range of values and the social desirability was quantified in a range of increased values. Conclusions: The reaction to finding the diagnosis of autism varies from one family to another and may encounter a large variety: from disbelief, anger, guilt, helplessness, devastation, surprise, or even rejection of the child, to understanding and relief when finally the parents have an explanation for their child behaviors. Early intervention is important in the psychological sustaining of the parent, as parent involvement in the recovery of the child with autism has a determinant role in his development and in ensuring a high quality of life. Cuvinte cheie: autism, impact, familie Rezumat: Introducere: A avea un copil diagnosticat cu autism poate fi o provocare pentru orice familie. Studiul de faţă îşi propune identificarea trăirilor părintelui şi a cuplului parental pentru a demara procesul de implicare ca şi coterapeut a părintelui în recuperarea copilului. Material şi metodă de lucru: Au fost incluşi în studiu 20 de părinţi care au cel puţin un copil cu diagnosticul de autism. Am utilizat un chestionar compus din cinci părţi care viza următoarele: Vârsta copilului, vârsta la care părintele a observat primele semne de boală şi vârsta la care s-a pus diagnosticul de autism; Identificarea emoţiilor (şi a intensităţii acestora) apărute la aflarea diagnosticului de autism; Plasarea părintelui într-una din cele cinci etape ale procesului de doliu (negare, mânie, negociere, depresie, acceptare); Descrierea mecanismelor de coping utilizate de către părinţi cu ajutorul chestionarului COPE; Precizarea tipului locusului de control şi dezirabilitatea socială a părintelui folosind scala LOC. Rezultate şi discuţii: Rezultatele ne permit să facem următoarele afirmaţii: Principalele emoţii identificate de către părinţi au fost: tristeţe, îngrijorare, durere, disperare; Părinţii incluşi în studiu se află în etapele de: mânie (10%), depresie (10%), acceptare (75%); Intervalul de timp scurs de la aflarea diagnosticului până la acceptarea lui este între o lună şi trei ani; Mecanismele de coping utilizate sunt: reinterpretare pozitivă, acceptare, planificare, folosirea suportului social, coping activ, coping religios; Locusul de control aparţine unui interval normal de valori iar dezirabilitatea socială a fost cuantificată ca înscriindu-se într-un interval de valori crescute. Concluzii: Reacţia la aflarea diagnosticului de autism variază de la o familie la alta, putând întâlni neîncredere, mânie, vină, neajutorare, devastare, uimire, sau chiar respingerea copilului, până la înţelegere şi uşurare că, în sfârşit, părinţii au explicaţie pentru comportamentul copilului lor. Este importantă intervenţia precoce în susţinerea psihologică a părintelui, deoarece atragerea părintelui în procesul de recuperare a copilului cu autism are rol determinant în evoluţia acestuia şi în asigurarea unei calităţi a vieţii crescute. 1 Corresponding Author: Bianca Andreica, Ospătăriei street, Cluj-Napoca, Romania; e-mail: sbandreica@yahoo.com tel +40-0264428491 Article received on 14.03.2011 and accepted for publication on 04.07.2011 ACTA MEDICA TRANSILVANICA September 2011; 2(3)478-480 INTRODUCTION Autism is a disorder that is usually first diagnosed in early childhood. Autism is the fastest-growing developmental disability and it is estimated that 1% of the population may have a diagnosable autistic spectrum disorder (ASD) (1). Studies in Asia, Europe, and North America have identified individuals with an ASD with an approximate prevalence of 0.6% to over 1%. A recent study in South Korea reported a prevalence of 2.6% (2). Autism is a complex developmental syndrome, representing a heterogeneous group of individuals with similar symptoms and multiple etiologies. It is characterized by