GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN IX, nr, 1/2015 geographianapocensis.acad-cluj.ro Geographia Napocensis Anul IX, Nr. 1, 2015 59 VALENŢELE ATRACTIVE ALE PEISAJULUI CULTURAL AL COMUNEI RÂMEŢ GABRIELA COCEAN 1 , ILEANA-CRISTINA VASILIŢĂ-CRĂCIUN 2 , GABRIEL NICULA 3 ABSTRACT. Attractive Attributes of the Cultural Landscape of the Râmeţ Commune. The cultural landscape, regarded as the association of natural and anthropic elements, can have considerable attractive attributes. The two components of the cultural landscape of the Râmeţ Commune create an attractive setting for the development of different forms of tourism: ecotourism, rural, cultural or religious tourism, geotourism etc. Some of the karst geomorphosites of higher value in the Trascău Mountains are located in the study area. These geomorphosites are important tourist sights but they also constitute an attractive background for the cultural assets of the commune. Among these assets, the wooden houses, stone crosses and monasteries, all contribute to outline a unique cultural landscape. Tourism development has favorable grounds and can partially address the challenges of a commune facing demographic decline and where many traditional households are being abandoned. Tourism development in such an area would also raise awareness and interest for the preservation of the cultural landscape. Keywords: cultural landscape, tourism, geomorphosites, development 1. Relaţia peisaj cultural – turism Definirea conceptului de peisaj cultural se află în strânsă relație cu definirea generală a termenului de peisaj. Conform Convenției Europene (2000) acesta se referă la „o parte de teritoriu perceput ca atare de populaţie, al cărui caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani”. Peisajul cuprinde prin urmare conotația de cultural, aceasta fiind imprimată de evenimentele socio-economice din perioada istorică recentă (marcată de schimbări profunde ale mediului), care au determinat transformarea peisajelor naturale în peisaje culturale prin introducerea a variate artefacte antropice sau datorită practicilor turistice în peisajele naturale. Peisajul cultural este considerat așadar de unii autori, după cum sesizează Juliane Friedel (2002), ca fiind ”rezultatul activității umane” (Reichhoff, 1996, Neef, 1981) în timp ce Gunzelmann (1987), îl caracterizează în continuare ca ”rezultat al integrării dintre cultură și natură”. De altfel, este evident că de la începuturile umanității, intervențiile antropice în peisajul înconjurător originar au implicat permanente schimbări ale acestuia. Juliane Friedel (2002), descrie în continuare peisajul cultural actual atât ca rezultat cât și ca stadiu intermediar în dezvoltare, procesele naturale și sociale schimbând peisajul în viitor. Aceeași autoare îl amintește pe Schlüter (1928), care pune în prim plan, din punct de vedere fizico-geografic, forțele culturale în diferite perioade de timp care acționează asupra peisajului și care sunt implicate în dezvoltarea peisajului cultural. În consecință, peisajele culturale sunt create prin introducerea constantă de elemente antropice în mediul natural, reprezentând ”o 1 Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Colectivul de Geografie, Str. Republicii Nr. 9, Cluj-Napoca, gabri.cocean@gmail.com 2 Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Colectivul de Geografie, Str. Republicii Nr. 9, Cluj-Napoca, ileanacraciun78@yahoo.de 3 Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Colectivul de Geografie, Str. Republicii Nr. 9, Cluj-Napoca, gabrielnicula88@gmail.com