REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXIII, NR. 2, An 2016 159 PROBLEME DE CERCETARE PROBLEME DE TERAPIE EFECTELE TERAPIEI TROMBOLITICE ÎN EMBOLIA PULMONARĂ CU RISC INTERMEDIAR-CRESCUT The effect of the thrombolytic therapy in intermediary-high risk pulmonary embolism Ion Alexandru Cristian 1,2 , Prof. Dr. Crina Sinescu 1,2 1 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti 2 Clinica de Cardiologie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni“, Bucureşti Adresa de corespondenţă: Ion Alexandru Cristian, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Str. Dionisie Lupu nr. 37, Bucureşti E-mail: cristianionmed@yahoo.com REZUMAT Obiective. Obiectivul acestui studiu este reprezentat de analiza impactului terapiei trombolitice în embolia pulmonară (EP) cu risc intermediar-crescut. Analiza s-a concentrat pe impactul asupra markerilor imagistici şi biochimici de disfuncţie ventriculară dreaptă precum şi pe impactul asupra mortalităţii şi instabilităţii hemo- dinamice. Materiale şi metodă. În studiul actual am introdus pacienţi cu prim episod de embolie pulmonară acută cu risc intermediar-crescut, selectaţi fie pentru terapia trombolitică (alteplaza – t-PA – plus heparină nefracţiona- tă), fie pentru terapia clasică cu heparină nefracţionată (HNF). Pacienţii incluşi în grupul studiu nu au prezen- tat contraindicaţii pentru terapia tromboltică, au fost în vârstă de sub 75 de ani, nu prezentau insuficienţă renală severă – clearance creatinină >30 ml/min/m 2 în grupul trombolizat – sau sindroame anemice severe – hemoglobină > 10 g/dl în grupul trombolizat. Restul pacienţilor (37) au fost incluşi în grupul control. Au fost determinaţi la admisie şi la 3 zile din momentul includerii markerii ecocardiografici de disfuncţie VD şi valoa- rea Nt pro BNP ca marker biologic de disfuncţie VD la admisie şi 7 zile. Rezultate. Markerii de disfuncţie VD au fost amelioraţi semnificativ statistic în grupul tratat cu terapie trom- bolitică asociată terapiei cu heparină nefracţionată comparativ cu pacienţii trataţi cu terapie clasică. Efectul pe mortalitate al terapiei trombolitice a fost nesemnificativ statistic, dar efectul pe stabilitatea hemodinamică a atins semnificaţia statistică. Rata hemoragiilor majore a fost redusă în grupul trombolizat, nefiind o creşte- re semnificativă comparativ cu grupul tratat clasic. Discuţii. Efectul terapiei trombolitice asupra markerilor ecografici şi biochimici de disfuncţie VD demonstrea- ză efectul benefic al acestei terapii comparativ cu terapia clasică. Impactul asupra mortalităţii nu a fost sem- nificativ statistic, iar efectul asupra instabilităţii hemodinamice este corelat cu efectul asupra markerilor de disfuncţie ventriculară dreaptă menţionaţi. Concluzii. Efectul pozitiv al terapiei trombolitice în EP cu risc intermediar este evident din datele prezentate, esenţială fiind alegerea corectă a subgrupului de pacienţi la care raportul risc/beneficiu să fie acceptabil. Cuvinte cheie: embolie pulmonară, risc intermediar-crescut, tromboliză, markeri ecografici, ventricul drept ABSTRACT Objectives. The objective of this study is to assess the impact of the thrombolytic therapy in patients with intermediary-high risk PE. The analysis was focused on the impact on echocardiographic and biochemical markers of right ventricle (RV) pressure overload and also on mortality and haemodynamic instability. Materials and methods. In the present, study we selected patients with intermediary-high risk pulmonary embolism, selected either for thrombolytic therapy (alteplase – t-PA – plus unfractionated heparin) or for therapy only with unfractionated heparin (UFH). The patients included in the study group did not have con- traindications for thrombolysis, were younger than 75 years old, did not have severe renal failure – creatinine clearance > 30 ml/min/m 2 – or severe anemic syndromes – haemoglobin > 10 g/dl in thrombolysed group. The rest of the patients were included in the control group. The echocardiographic markers of right ventricle were determined on admission and on 3 days, Nt pro BNP value was assessed on admission and on 7 days as a marker of right ventricular (RV) pressure overload. As a statistical tool for comparing the evolution of the markers in the 2 groups the t-test assuming equal variances was used. Results. The right ventricle dysfunction markers were statistically significant improved in the study group treated with thrombolytic therapy and unfractionated heparine compared to patients from the group treated with unfractionated heparine alone. The thrombolytic effect on mortality was statistically insignificant but the effect on haemodynamic stability reached the statistical significance. The major bleeding rate was higher in