1 Percepția corupției instituționale în România: o abordare contextual-regională 1 Dumitru Sandu Universitatea București Percepția corupției instituționale dintr-o țară poate fi înțeleasă prin comparații multiple și abordare multinivel. Modelul pe care îl propunem este aplicat prin considerarea României în context european, folosind date multinivel, pornind de la Eurobarometrul 101, cu date culese în februarie-martie 2024. Percepția corupției instituționale este estimată, la nivel individual, prin însumarea percepțiilor, în spațiile naționale, pentru 15 domenii. Validitatea indicelui este susținută prin rezultate ale analizelor multinivel. Opt variabile de status sunt folosite ca predictori ai percepției în raport cu corupția instituțională pentru șase tipuri de situații macro-regionale (România, țări est-europene fără România, subeșantioane reprezentative pentru țări central-est europene, țări sudice , vestice și nordice). În plus, sunt adoptate analize de sensitivitate pentru a vedea în ce măsură efectele nete depind de metodele de analiză. Rezultă că România, ca țară de emigrare, are un context specific care determină un profil de predicție particular, în context european. Introducere Materialul este consacrat percepției corupției instituționale într-o țară est-europeană, România, prin comparații multiple cu alte țări din Uniunea Europeană (EU) și prin considerarea regiunilor de dezvoltare ale țării. Altfel spus, perspectiva este transnațională pentru că nu consideră țara ca izolat sociocultural și nici ca un container (Wimmer&Schiller, 2002), ci în linia abordărilor cantitative cu localizări multiple (Beauchemin, 2014). Pornind de la acest exemplu, pot fi dezvoltate modele similare de analiză comparativă. Prezenta introducere vizează atât specificare conceptelor de bază ale analizei cât și seria abordărilor naționale în care se încadrează prezenta analiză. Dacă urmărim istoria lungă a conceptului de corupție, constatăm că există o multiplicitate de sensuri, de la accepția inițială, aristotelică, de degenerare, îndepărtare de stările originale, la sensul actual, predominant, de exercitare în interes personal a unei funcții publice (Widmalm, 2008, Wickberg, 2021). După cum vom vedea în secțiunea metodologică a analizei, această a doua semnificație a conceptului de corupție este și cea din sondajul Eurobarometru 101, pe care îl folosim. Conceptual și metodologic, aderăm, însă, la perspectiva tridimensională a corupției publice (Sapochnik, 2003) ca interacțiune între subiectul care vine din categoria publicului utilizator, agentul cu care acesta interacționează direct și furnizorul de servicii. Corupția apare ca schimb social incorect din perspectivă socială-morală sau juridică. 1 Mulțumesc domnului Eugen Istodor pentru sugerarea unora dintre întrebările acestui draft de material, în pregătirea unui interviu pe care mi l-a solicitat pentru Hot News. Ulterior, materialul a fost dezvoltat pentru prezentare la Școala Doctorală de Sociologie, Universitatea Bucuresti. Desigur, responsabilitatea pentru elaborarea materialului îmi revine în întregime.