vASELE MINIATURALE ÎN DESCOpERIRILE ARHEOLOGICE. AŞEZĂRILE NEOLITICE DIN JUDEŢUL SĂLAJ. Sanda Băcueţ CRIŞAN MINIATURE vESSELS IN ARCHAEOLOGICAL DISCOvERIES Abstract The study presents types of pottery which are less present in the specialty literature, namely the miniature vessels and more specifically, their functionality. In this respect, doing an analysis of what it is presently known about these types of pottery, the paper presents the main hypothesis regarding their role and importance: toys, objects made by children when learning the art of pottery or cultic objects, each of these assumptions being justified by the context in which they have been discovered or by their manufacturing technique. In conclusion, we cannot assume that there has been only one universal functionality, because the background in which it has been discovered really shows us the usage of these vessels and their functionality. Cuvinte cheie: neolitic, vase miniatural, functionalitate Key words: Neolithic, minatural vessels, functions Situat în partea nord-vestică a României, parte a marii unităţi geografice cunoscute ca bazinul Tisei Superioare, teritoriul judeţului Sălaj prezintă un relief extrem de complex în care predomină formele deluroase şi montane. Zona deluroasă compusă din Podişul Someşan şi Delurile Piemontane ale Silvaniei ocupă aproape întreg teritoriul judeţului, zona de munte fiind reprezentată în partea de sud-vest de cele două ramnificaţii ale Munţilor Apuseni- Meseş şi Plopiş, cu o altitudine relativ scăzută, sub 1000 m (Mac, Idu 1992, p. 39-48). Relieful în cea mai mare parte colinar, depresiunile, zonele facile de trecere între depresiuni, reţeaua hidrografică bogată, axată în principal pe râurile Someş, Crasna, Barcău, Almaş, Zalău, au făcut ca teritoriul judeţului să se constituie ca o zonă de contact între comunităţile umane din zona intracarpatică şi cele nord-vestice. În acest context nu trebuie să ne mire multitudinea de situri neo-eneolitice dar şi de aspecte culturale identificate până în prezent pe teritoriul judeţului Sălaj şi mai ales în Depresiunea Şimleului. Prin cercetări arheologice mai vechi şi mai noi, suntem azi în măsură să precizăm principalele forme de manifestare culturală din neoliticul timpuriu şi până la finele eneoliticului dezvoltat. Au fost descoperite aşezări ale culturii Stračevo-Criş faza IIIB, apoi IVA şi IVB (11 situri), ale grupului Pişcolt (6 situri), complexului Cluj-Cheile Turzii-Lumea Nouă-grupul Cluj mai nou culura Zau (Lazarovici, Lazarovici 2006, p. 404-406, Lazarovici 2009, p. 179-217) (5 situri), culturii Oradea Salca-Herpaly (2 situri), culturii Tiszapolgar A şi B (20 situri) şi culturii Bodrogkerestur/Orizontul toartelor pastilate (3 situri). La aceste se