Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, t. XLVIII, 2011, p. 223–239 ISTORIA CULTURII MARIUS CHELCU, C;T;LINA CHELCU * M;N;STIREA GOLIA: REPER AL ORGANIZ;RII SPAXIULUI URBAN ** Împlinirea, de curând, a trei veacuri şi jumătate de la sfinĠirea actualei biserici a mănăstirii Golia ne-a îndemnat să privim mai atent spre trecutul acestui aşezământ 1 . Zidirea începută de Vasile Lupu şi încheiată de fiul său, ŞtefăniĠă, la 24 mai 1660 2 , a devenit un reper al oraşului Iaşi, datorită vechimii şi destinului istoric, trăsăturilor arhitectonice, precum şi poziĠiei pe care a ocupat-o în topografia urbană. Asupra celui din urmă aspect insistăm în cuprinsul studiului nostru, încercând, pe baza informaĠiilor mai vechi şi mai noi 3 , să surprindem felul în care existenĠa acestui aşezământ a influenĠat alcătuirea urbanistică a unei părĠi a oraşului Iaşi. * Cătălina şi Marius Chelcu sunt cercetători ştiinĠifici la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi. ** Studiul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare CNCSIS-UEFISCSU, PNII-IDEI, nr. 75/ 2008. 1 Un semn al preocupării pentru trecutul acestui lăcaş stimulată de împlinirea acestei date îl reprezintă editarea volumului: Mănăstirea Golia. 350 de ani de la sfinĠirea ctitoriei lui Vasile Lupu, coordonat de Sorin Iftimi, Iaşi, Doxologia, 2010, 405 p. + anexe. Volumul conĠine şapte studii publicate anterior în diverse lucrări ştiinĠifice, precum şi alte unsprezece texte inedite, toate acoperind patru veacuri şi jumătate de istorie a acestui monument (în continuare, Mănăstirea Golia. 350 de ani). Istoriei Goliei i-a fost dedicat şi unul din fascicolele periodicului „Monumentul”, XII/1, Lucrările Simpozionului NaĠional „Monumentul – TradiĠie şi viitor”, ediĠia XII, Iaşi-Chişinău, volum coordonat de Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim, Sorin Iftimi, Iaşi, Editura „Doxologia”, 2011 (în continuare, „Monumentul”, XII/1). 2 Deasupra uşii de intrare din pridvor în pronaos se păstrează pisania, a cărei transcriere şi traducere a fost publicată de N. Iorga, InscripĠii din bisericile României, Bucureşti, 1908, p. 161. Recent a fost tipărită şi transcrierea lui Constantin Bobulescu, InscripĠii şi însemnări privitoare la biserica Golia, în Mănăstirea Golia. 350 de ani, p. 347. 3 Din seria celor mai noi, amintim publicarea în ultimii ani a unor părĠi din tezaurul documentar care se află în arhiva mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos: Florin Marinescu, ContribuĠii privitoare la relaĠiile dintre ğările Române şi mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos, în In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, volum îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Iaşi, Polirom, 2002, p. 289-296; Florin Marinescu, Petronel Zahariuc, Documente de la Ieremia Movilă voievod din arhiva Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, Sfânta Mănăstire SuceviĠa, 2006, p. 303-315; Florin Marinescu, Nikolaos Mertzimekis, Ieremia Movilă şi ajutorul acordat unor mănăstiri de la Muntele Athos, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, Sfânta Mănăstire SuceviĠa, 2006, p. 190-193.