Mousaios 17, 2012, p. 47-61. OBSERVAŢII PRELIMINARE PRIVIND CERCETĂRILE EFECTUATE ÎN ANII 2008-2009, 2011- 2012 LA CIMITIRUL DIN EPOCA BRONZULUI DE LA CÂRLOMĂNEŞTI de Ion Motzoi-Chicideanu, Monica Chicideanu-Şandor, Mihai I. Constantinescu Începute în anul ʹͲͲͳ, cercetările arheologice din cimitirul din epoca bronzului de la Cârlomăneşti, platoul Arman, au dus, de-a lungul anilor, la remarcabile rezultate, fiind pus în evidenţă un complex funerar situat la circa ͷͲͲ m vest de aşezarea de pe Cetăţuie. Necropola, cel puţin după ceea ce ştim astăzi, ocupă o suprafaţă largă, existând astfel posibilitatea descoperirii unui număr mare de înmormântări, deschizându-se astfel perspectiva studierii şi clarificării unor probleme încă neclare ale culturii Monteoru 1 . În cele 4 campanii din anii 2008-2009, 2011-2012 2 au mai fost cercetate alte 44 de morminte, care, adăugate la celelalte ʹͶ cercetate până în ʹͲͲ͹, fac un total de 68 3 . Dintre acestea 38 sunt morminte colective cu 2-4 indivizi, astfel că numărul înmormântărilor este de 91. Cimitirul este situat pe un platou de pe terasa pârâului Nişcov. Astăzi pe acest platou se găseşte satul Cârlomăneşti, iar partea sa sudică este tăiată de o ravină, devenită, de-a lungul vremii, una dintre principalele uliţe ale satului. Suprapunerea cimitirului de către gospodăriile localnicilor constituie unul dintre principali factori limitativi ai cercetării, fiind notate cazuri în care, cu diferite ocazii, au fost distruse morminte. Mai trebuie specificat că regimul proprietăţii private restrânge drastic posibilitatea extinderii săpăturilor. Faptul că terasa este traversată de ravina/uliţa amintită a impus o segmentare a cercetărilor arheologice pe două sectoare: Sectorul A - La arman şi Sectorul B - La Cocoşoaica (Fig. 1). Până în anul ʹͲͲ͹, săpăturile s-au concentrat în Sectorul A, din ʹͲͲͺ cercetările fiind efectuate preponderent în Sectorul B. Obiectivul principal al săpăturilor a fost, firesc, cimitirul din epoca bronzului, dar, oarecum la fel ca şi în Sectorul A, au fost cercetate şi alte complexe ce aparţineau primei epoci a fierului, perioadei Latène sau sec. VI-VIII p. Chr. Cele 44 de morminte cercetate între 2008-2012 aduc un plus de observaţii care se adaugă celor anterioare dar şi câteva date noi ce sporesc informaţiile, dovedind o semnificativă variabilitate a comportamentului funerar. În ceea ce priveşte ritul funerar, au fost descoperite două morminte de incineraţie ȋM. ͵ͷc şi ͸ͶȌ ce se adaugă situaţiilor, mai puţin clare, înregistrate în cazurile M. 10 şi ʹʹa, din campaniile precedente. În momentul de faţă, mormintele de incineraţie din cimitirul de la Cârlomăneşti reprezintă ceva mai mult de Ͷ%, subliniind astfel constatarea conform căreia pentru mediul monteorean arderea morţilor a fost de fapt un rit mortuar secundar şi adiacent 4 . În stadiul actual al cercetărilor este cu totul dificil de a preciza suprafaţa ocupată de necropolă. Săpăturile, aşa cum am mai spus, au fost restrânse, fiind pusă în evidenţă doar limita sudică în sectorul A. Pe baza cercetărilor de suprafaţă, completate cu informaţii de la localnici, se poate însă aprecia că zona funerară este foarte extinsă către est - în cursul anului 2010 membrii familiei Brescan, săpând la marginea livezii, au descoperit resturile unui mormânt 1 Pentru rezultatele campaniilor precedente vezi I. Motzoi-Chicideanu, Monica Chicideanu-Şandor, MCA Serie Nouă V), ʹͲͳͲ, p. ʹͳ-70. O discuţie recentă vezi la ). Motzoi-Chicideanu, Obiceiuri funerare în epoca bronzului la Dunărea Mijlocie şi Inferioară, Bucureşti ʹͲͳͳ, p. 396-398. 2 În anul ʹͲͳͲ săpăturile s-au efectuat din nou pe Arman, fiind cercetate complexele din bronzul târziu ce nu au o legătură directă cu cimitirul. 3 Mormântul cu nr. ʹͻ nu există. Datorită unor erori de administrare s-a sărit de la nr. 28 la nr. 30. 4 Motzoi-Chicideanu , op.cit, p. 679-670.