Studii de Preistorie 2, 2005, p. 215–219. Descoperiri paleolitice în nordul Dobrogei Adrian Doboş * Mihaela Iacob ** Dorel Paraschiv** Résumé: Pendant les fouilles menées dans la forteresse romaine Ibida, dans les secteur de la nécropole, il y a eu de découverts des pièces lithiques paléolithiques. Ultérieurement, les recherches de terrain ont trouvées des pièces nouvelles dans des divers points, qui sont peut-être des possibles habitations paléolithiques. Mots clés: Paléolithique, Dobrogea, pièces lithiques. Cuvinte cheie: paleolitic, Dobrogea, piese litice. Cu ocazia săpăturilor arheologice de la cetatea romană Ibida, pe teritoriul satului Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea, au fost descoperite, în sectorul necropolei, mai multe piese litice paleolitice. Prin cercetări de teren efectuate ulterior în zonă au fost găsite noi piese în diverse puncte, ce ar putea atesta locuiri paleolitice. Necropolă . Punctul se află cca. 300 m sud–vest de zidurile cetăţii. Aici au fost descoperite în 2002 (periegheză Mihaela Iacob, D. Paraschiv) 34 de piese de silex cu granulaţie mare (identificare macroscopică), de culoare gălbuie, câteva având o uşoară nuanţă roşietică. Ele se grupează astfel: —opt nuclee, toate de silex. Unul dintre acestea (fig. 1/1) este globular (dimensiuni 7.3 x 7.2 x 6.2 cm); pe suprafaţa acestuia au fost identificate cinci planuri de lovire, iar negativele indică desprinderea de lame şi aşchii lamelare. Al doilea este prismatic, cu un plan de lovire, prezentând negative ale unor desprinderi lamelare (4.3 x 4.6 x 2.8 cm). Al treilea este cvasiprismatic (5.6 x 4.1 x 3.1 cm), cu un plan de lovire; prezintă negative de aşchii şi lame. Al patrulea, cvasipiramidal (4.7 x 3.8 x 2.2 cm) are două planuri de lovire şi a fost folosit pentru obţinerea de aşchii şi aşchii lamelare. Al cincilea nucleu este pe aşchie (5.9 x 4.3 x 2.8 cm) şi prezintă negativele a 4 desprinderi. La acestea se adaugă un nucleu alungit (8.6 x 3.7 x 3.4 cm), cu o suprafaţă corticală; la unul din capete are 2 negative ale unor desprinderi lamelare microlitice. Ultimele două nuclee sunt informe (7.4 x 6.7 x 4.2 cm, respectiv 6.6 x 5.1 x 3.1 cm). — o aşchie masivă (10.7 x 4.9 x 1.8 cm), cu talon neted (fig. 1/2). — o aşchie nucleală (fig. 1/3) masivă (9.5 x 5.4 x 1.8 cm) prezintă pe faţa ventrală, la extremitatea distală, o spărtură ce sugerează folosirea unei percuţii pe nicovală; probabil provine dintr-un nucleu prismatic, iar negativele indică desprinderi lamelare, de pe două planuri opuse. A mai fost descoperit şi un fragment de tabletă de ravivage, cu dimensiunile de 4.5 x 3.2 x 1.6 cm. — trei piese Levallois. Prima este o aşchie (6.1 x 5.6 x 1.4 cm), cu talon neted (fig. 1/4), înclinat spre faţa ventrală; o porţiune a extremităţii distale este fin retuşată. Urmează o nouă aşchie (6.6 x 5.1 x 0.9 cm), de asemenea cu talon neted. Ultima piesă este o lamă întreagă (fig. 1/5), neretuşată (6.5 x 2.6 x 0.7 cm), cu talonul neted, înclinat spre faţă ventrală. — 14 aşchii simple, medii. — două lame simple, de dimensiuni medii. — cinci piese indeterminabile. La vest de cavou. Punctul de află la cca. 100 m SV de cavoul roman. În urma perieghezei efectuate în 2003 (participanţi Mihaela Iacob, A. Doboş, C. Micu), au fost descoperite 79 piese de silex. Această rocă prezintă în mare, în urma examinării macroscopice, caracteristici asemănătoare celei din care au fost prelucrate piesele descoperite pe teritoriul necropolei. Piesele sunt: * Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Str. Henri Coandă. 11, Sector 1, Bucureşti, addobos@yahoo.co.uk. ** Institutul de cercetări Eco-Muzeale Tulcea.