1 SURSE JURIDICE MAI PUŢIN STUDIATE Author: Claudia ANDRIŢOI  Abstract: The law, according to Hans Kelsen, is a system of norms. Norms are ‘ought’ statements, prescribing certain modes of conduct. Unlike moral norms, however, Kelsen maintained that legal norms are created by acts of will. They are products of deliberate human action. For instance, some people gather in a hall, speak, raise their hands, count them, and promulgate a string of Words. These are actions and events taking place at a specific time and space. To say that what we have described here is the enactment of a law, is to interpret these actions and events by ascribing a normative significance to them. Thus Kelsen believed that the law, which is comprised of norms or ‘ought’ statements, cannot be reduced to those natural actions and events which give rise to it. The gathering, speaking and raising of hands, in itself, is not the law; legal norms are essentially ‘ought’ statements, and as such, they cannot be deduced from factual premises alone. Keywords: Law, Norms, Legal, Moral Norms, Human Action. JEL Classification: K19 Prezentarea normelor juridice are o corespondenţă globală unei viziuni extrase din opera lui Kelsen 1 , din care se desprinde ideea că o caracteristică a ordinii juridice, implicit a unei ordini dinamice, e aceea de a crea norme care să aibă drept funcţie posibilitatea de a reglementa însăşi crearea altor norme. Acest lucru se traduce în termeni kelsieni prin aceea că o ordine juridică reprezintă un sistem normativ unde procesul de creare a normelor din cadrul sistemului este el însuşi reglementat de către alte norme din acelaşi sistem prin intermediul unui proces care urcă dintr-o normă inferioară într-o normă superioară pentru ca astfel să ajungă în mod necesar la o normă fundamentală, care din punct de vedere al pozitivismului rigid şi riguros reprezintă singurul fundament posibil al dreptului, fiind în acelaşi timp singurul fundament posibil al unei ordini care îşi reglementează propria sa creaţie prin autoproducere 2 . O analiză a surselor dreptului, în accepţiune generică, ar trebui să satisfacă toate dimensiunile dreptului: dreptul pozitiv, dreptul intern şi cel extern, dreptul public şi cel privat, dreptul obiectiv şi cel subiectiv, dreptul natural şi cel cutumiar, dreptul material şi cel procedural. Însă această analiză nu poate da nici un rezultat, căci nu vom găsi niciodată surse materiale şi formale comune tuturor acestora 3 . Legea scrisă nu constituie sursă formală de drept nici pentru dreptul natural nici pentru cel cutumiar; jurisprudenţa nu este sursă formală pentru dreptul procesual, precedentul judiciar nu este sursă formală de drept public, iar contractul normativ de muncă nu este sursă formală de  PhD. Candidate, Assistant, „Eftimie Murgu” University of Reşiţa, Romania. 1 H. Kelsen, Doctrina Pură a Dreptului, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 263. 2 N. Bobio, Kelsen et les sources du droit, Archives de philosophie du droit, 1984, p. 5. 3 Gh. Mihai, Fundamentele dreptului. Teoria izvoarelor dreptului obiectiv, vol. III, p. 40.