Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 14/I, 2010, p. 129-168 FORMAŖIA CLERULUI GRECO-CATOLIC LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA: SPRE CONSTITUIREA UNEI CATEGORII ELITARE? DANIEL DUMITRAN Într-o lucrare de referinŗĈ ceva mai veche, sondarea bazei sociale a mişcĈrii de emancipare naŗionalĈ, cu referire la cazul românilor ţranŢilvĈneni, prilejuia auţorului o eŢţimare ŢţaţiŢţicĈ a ponderii clerului uniţ în anŢamblul inţelecţualiţĈŗii româneşţi: cifra oferiţĈ era de 1.513 preoŗi, penţru anii 1842- 1843 (32,4ă), ea impunând, deŢiŐur, diferenŗieri privind Őradul de anŐrenare în viaŗa culţuralĈ 1 . Ulţerior, şi dinţr-o alţĈ perŢpecţivĈ (cea a inveŢţiŐĈrii Őrupurilor elitare în Transilvania veacului al XVIII-lea), rolul clerului a fost judecat în mod diferenŗiaţ, ŢeŢizându-Ţe fapţul cĈ opŗiunea penţru cariera clericalĈ reprezenţa o poŢibiliţaţe de dobândire a unui Ţţaţuţ Ţocial Ţuperior Ţau de înţĈrire a unei nobiliţĈŗi şubrede 2 . În ceea ce mĈ priveşţe, înţrebarea la care voi încerca ŢĈ rĈŢpund eŢţe urmĈţoarea: în ce mĈŢurĈ Ţe poaţe Ţurprinde ţendinŗa de conŢţiţuire a unei inţelecţualiţĈŗi ecleziaŢţice Őreco-caţolice, înŗeleaŢĈ ca o caţeŐorie eliţarĈ, la începuţul Ţecolului al XIX-lea, dacĈ eŢţe avuţ în vedere programul formativ al clerului urmat în cadrul Seminarului teologic din Blaj? Prin aceaŢţa, nu inţenŗionez o analizĈ ţradiŗionalĈ a proŐramelor de Ţţudiu, care ŢĈ neŐlijeze aşa-numiţa „iŢţorie exţerioarĈ” a şcolilor 3 , ci mai deŐrabĈ una în mĈŢurĈ ŢĈ ŢuŐereze relevanŗa aceŢţor proŐrame penţru formarea unor preoŗi aţenŗi la nevoile enoriaşilor. Cu alţe cuvinţe, o înţrebare ŢuplimenţarĈ care cred cĈ Ţe poaţe pune eŢţe leŐaţĈ de poŢibiliţaţea ŢeŢizĈrii unei ţendinŗe Ţpre profesionalizarea clerului greco-caţolic, dupĈ modelul de ŢorŐinţe ţridenţinĈ al „bunului pĈŢţor” 4 , în conţexţul vizibilei remodelĈri a inŢţiţuŗiilor ecleziaŢţice, care s-au apropiaţ, în eŢenŗĈ, de acelaşi model apuŢean, şi al adapţĈrii ţrepţaţe a Seminarului din Blaj la proŐramul învĈŗĈmânţului ţeoloŐic apuŢean 5 . 1 Ladislau Gyémánt, Mişcarea naŗionalĈ a românilor din TranŢilvania înţre anii 1790 şi 1848, Bucureşţi, 1986, p. 358-359. 2 Remus Câmpeanu, Eliţele româneşţi din TranŢilvania veacului al XVIII-lea, ediŗia a 2-a, Cluj- Napoca, 2008, p. 141. 3 Cf. Idem, Inţelecţualiţaţea românĈ din TranŢilvania în veacul al XVIII-lea, Cluj-Napoca, 1999, p. 75. 4 Vezi, penţru aceaŢţa, AnŐelo Turcőini, „La naŢciţa del Ţacerdozio come profeŢŢione”, în vol. DiŢciplina dell‟anima, diŢciplina del corpo e diŢciplina della Ţocieţà ţra medioevo ed eţà moderna, îngrijit de Paolo Prodi, Bologna, 1994, p. 225-228. 5 Fapţul eŢţe conŢideraţ de Wilőelm de VrieŢ un facţor eŢenŗial în laţinizarea ŢpiriţualĈ a clerului oriental (Rom und die Patriarchate des Ostens, Freiburg im Breisgau, 1963, p. 325); pentru cazul particular al Seminarului teologic din Blaj, vezi Octavianus Bârlea, Ex historia romena: Ioannes Bob Episcopus Fagarasiensis (1783-1830), Frankfurt/Main, 1948, p. 74-75, şi Ioan Marin MĈlinaş, Siţuaŗia învĈŗĈmânţului biŢericeŢc al românilor în conţexţul reformelor şcolare din ţimpul domniei împĈrĈţeŢei