Prevenirea conduitei autodistructive a adolescenților E.A. Sârbu, Prevenirea conduitei autodistructive a adolescenţilor, prin regândirea mitului timpului de calitate petrecut cu familia, în Runcan, P., Runcan, R. (coord.), Puterea de a fi altfel, Colec܊ia Puterea de a fi altfel (ISBN: 978 -973-30- 3757-6), Editura Didactică ܈i Pedagogică R.A., Bucure܈ti, 2014, pp. 3-12. 1 PREVENIREA CONDUITEI AUTODISTRUCTIVE A ADOLESCEN܉ILOR, PRIN REGÂNDIREA MITULUI TIMPULUI DE CALITATE PETRECUT CU FAMILIA EMANUEL ADRIAN SÂRBU Într-o societate bazată pe consum ܈i pe dobândirea celui mai bun raport cost - beneficiu, în care timpul reprezintă una dintre pu܊inele resurse valorificabile în bani de care dispune un individ, coroborat cu necesitatea de a redefini priorită܊ile ܈i mijloacele de subzisten܊ă pe fondul interminabilei crize financiare globale, devine din ce în ce mai evident că sfera rela܊iilor familiale nu putea rămâne neschimbată. Conform datelor Eurostat, în 2011, cetă܊enii de origine română ܈i turcă alcătuiau cele mai numeroase minorită܊i în ܊ările membre UE (Vasilieva, 2012, p. 2). Migra܊ia unuia sau a ambilor părin܊i, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, reprezintă însă doar unul dintre fenomenele care a afectat major familiile din România. Acestora le pot fi alăturate, de exemplu, acceptarea unui al doilea ori chiar al treilea job, tranzi܊ia de la copiii din „genera܊ia cu cheia la gât” la „genera܊ia Facebook”, la cei implica܊i în programe tip „after-school” sau, mai rău, la cei educa܊i de televiziune ori de anturaj, plasarea responsabilită܊ii educa܊iei într-un ping-pong inconsecvent (܈i, din păcate, adeseori incongruent) de la părin܊i către sistemul ܈colar ܈i viceversa – fenomene din ce în ce mai des men܊ionate de mass-media ܈i luate în calcul de mediul academic. Posibil ca acesta să fie unul din motivele pentru care sintagma „timp de calitate petrecut cu cei dragi” pare a înlătura, cel pu܊in par܊ial, un anumit sentiment de vinovă܊ie al părin܊ilor nevoi܊i să-܈i diminueze cantitatea de timp petrecută cu copiii în scopul alocării acestuia către activită܊i generatoare de venituri. În acela܈i timp, o serie de statistici prezintă numărul alarmant al sinuciderilor din rândul adolescen܊ilor (Suicide prevention, 2014), căutându-se varii asocieri ale conduitei deliberat autoagresive a acestora cu diver܈i factori afectiv- emo܊ionali, psihologici ܈i sociali. În܊elegerea influen܊elor pe care le exercită în via܊a adolescen܊ilor grupul de prieteni, bunăoară, sau diver܈ii factori de mediere la nivel personal ܈i social (cum ar fi familia, ܈coala ܈i activită܊ile organizate ale