Gandirea regionala in miscarea gustiana de ridicare a satului Dumitru SANDU Universitatea din Bucure§ti, Facultatea de Sociologie §i Asistenta Sociala University of Bucharest, Department of Sociology and Social Work Str. Schitu Magureanu 9 sector 5, Bucurejti; tel.: + (4021) 311.21.68, fax: + (4021) 315.83.91, e-mail: admiteresas@sas.unibuc.ro http://sas.unibuc.ro/index.pl/contact_ro Personal e-mail: dumitru.sandu@gmail.com 'Regional think ing in the G ustian movement o f lifting up villages The dominant pattern to present Gusti school of Romanian sociology was to consider it as defined by the use of village monographs. Tenatives of Anton Golopentia, younger member in the elite of the sociological school, to use more flexible research tools (reduced monograph, survey, typologies) were considered as marginal deviations from the mainstream of the group. T he article provides empirical evidence that the regional approach was largely promoted in the G usti movment starting with 1927. D ifferent forms of regions were adopted by H enry Stahl and Anton G olopentia, especially, to frame the selection of villages for monographs or for practical interventions, for data analysis or for understaning specific local profiles of villages. Two of the basic paradigmes of D imitri G usti - referring to total monograph and to building social atlas of the country by monographying all the localities - are considered in the paper as creative utopias with a large impact in the development of Romanian sociology. K eywords: G usti social movement, regional thinking, creative utopias, total monography, sociological atlas IfrpV— are a fost rolul gandirii regionale in specificitate in continutul respectivei m ijcari intelectuale. practica jtiintifica $i de actiune sociala la Accentul pe originalitatea de metoda este pus prin nivelul miijcarii gustiene in perioada caracterizarea ei ca mi§care monografista. interbelica1? O prima dificultate de raspuns la intrebare D in punctul de vedere al productiei publicistice, decurge din modurile esentiale prin care a fost §coala este fara indoiala de tip monografic. Paula desemnata scoala in publicistica de specialitate, in istoria H erseni inventaria in 1940 publicatiile acesteia in sociologies Au fost adoptate, in acest sens, desemnari perioada 1929-1940 iji le ordona pe capitole prin mentor, metoda, spatiu local de activitate sau corespunzatoare cu structura sistem ului sociologic spatiu national reprezentat prin cercetarile realizate. gustian (cadre, m anifestari, unitati fi relatii, procese Corespunzator perspectivelor enumerate, discutia a fost sociale) la care adauga trei capitole de teorie, istoria dusa in termeni de jcoala G usti sau gustiana (Z. Rostas, doctrinelor ji metode de lucru. In total sunt listate 541 2005), monografud (H.H. Stahl, 1981), de la Bucuresti (T . de titluri publicate2, grupate in 14 capitole (teorie, istoria Herseni, 1941; Larionescu, 2007; Z. Rostas, 2001) sau doctrinelor, metode, monografii sociologice, cadru romaneasca de sociologie (H .H . Stahl, 1980). D esigur, cosmic, cadru biologic, cadru psihic, cadru istoric, diferitele modalitati de desemnare a §colii denota m anifestari economice, spirituale, moral-juridice, perspective particulare de valorizare a acesteia ji nu se administrativ-politice, unitati $i relatii, procese sociale). pune problema de a distinge intre nume adecvate sau D intre aceste, 106 au caracter teoretic sau doctrinar nu. Aceste desemnari au, insa, valenta unor lentile de (capitolele I $i II din lista). D in restul de 335 publicatii, evidentiere a ceea ce este de maxima valoare ji ponderea celor care se refera explicit la metoda