CURS 12 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI PROTEINELOR CAPITOLE I. Homeostazia proteinemiei II. Modificări cantitative ale proteinemiei III. Disproteinemiile IV. Paraproteinemiile V. Alterarea metabolismului aminoacizilor VI. Alterare metabolismului purinelor I. HOMEOSTAZIA PROTEINEMIEI Proteinemia totala (concentratia proteinelor plasmatice) = 6-8 g% Principalele fracţiuni proteice sunt:  albuminele (60%)  globulinele (40%) cuprind: α 1 - globuline (3-6%) – ex: α1 antitripsină, α1 antichimotripsină α 2 - globuline (6-12%) – ex.: antitrombina III (AT-III), ceruloplasmina, v eritropoietina, α2 haptoglobina β- globuline (9-15%) – ex.: transferina, fibrinogenul, factorul XII, proteina C reactivă γ- globuline (15-21%) – ex. : majoritatea imunoglobulinelor, lizozimul Sinteza proteinelor plasmatice (15 g/zi) se realizeaza in:  ficat: albuminele, globulinele, factorii coagularii cu exceptia F VIII  plasmocite: imunoglobulinele  rinichi: renina, eritropoietina  celulele intestinale: apoproteinele unor fractiuni lipoproteice  glandele endocrine: hormonii polipeptidici (PTH, h, pancreatici) II. MODIFICĂRILE CANTITATIVE ALE PROTEINEMIEI 1. HIPOPROTEINEMIA = ↓ concentraţiei proteinelor plasmatice a. RELATIVA - apare in in starile insotite de hemodilutie: • perfuzii masive • retentia hidrosalina (IRA faza de stare, IC congestiva) - ↓ hematocritul b. ABSOLUTA  Cauze: ⇒ pierderi de proteine • pe cale renala: sindromul nefrotic • pe cale digestiva: enteropatia exudativa • la nivel cutanat: plasmoragia din arsuri 1