158 Panarion-ul Sfântului Epifanie, capitolul 79: Împotriva collyridienilor Dr. Dragoş BOICU * I Panarion sau „Cutia cu leacuri” (CPG 3745) este o operă de referinţă a lite- raturii patristice din a doua jumătate a secolului al IV-lea, dar, în mod paradoxal, conţinutul acestui tratat alcătuit de către Sfântul Epifanie, episcopul de Constanţia (Salamina) din Cipru, este cât se poate de puţin investigat de către patristica răsă- riteană, iind clasiicat după norme scolastice între alte corpora haereseologicum şi clasat ca o listă depăşită a unor mişcări şi grupări eretice dispărute demult în timp. În ciuda caracterului „anacronic”, Panarion rămâne o lucrare de maximă importanţă pentru cunoaşterea condiţiilor în care a avut loc amplul proces de edi- icare a doctrinei creştine în plină epocă a ereziilor antitrinitare, şi nu numai. Fiind elaborat într-un context politic nefavorabil neo-niceanismului, catalogul antieretic cu accente polemice şi apologetice conţine preţioase informaţii privind viaţa Bise- ricii din secolul al IV-lea, oferind modele eicace de contracarare a deviaţiilor de la dreapta credinţă. Autenticitatea şi paternitatea lucrării nu au fost niciodată contestate, cu atât mai mult cu cât Sfântul Epifanie avea să enumere pe scurt cele 80 de erezii, tratate ulterior în „Cutia cu leacuri”, în cuprinsul scrierii intitulate Ancoratus 1 , redactată de către episcopul din Constanţia în anul 374. Alcătuit în decursul a trei ani, între 375 şi 377, Panarion se înscrie într-un gen aparte al literaturii creştine cu caracter * Dragoş Boicu, membru asociat al Centrului de Cercetare Teologică al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. E-mail: dragosbcu@yahoo.com 1 Epifanie de Salamina, Ancoratus, 12-13, în Epiphanius, vol. I, GCS nr. 25, edit. Karl Holl, Leipzig, 1915, p. 20-22. A se vedea şi traducerea în limba română: Epifanie al Salaminei, Ancoratus. Ediţie bilingvă, traducere şi note de Oana Coman, studiu introductiv de Dragoş Mîrşanu, Polirom, Iaşi, 2007, p. 85. PATRISTICA PATRISTICS