REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 2, AN 2007 96 Interferen¡ele dintre psihiatrie ¿i filozofie sunt dintre cele mai complexe ¿i pot fi circumscrise spec- trului mai larg al antropologiei, ca ¿tiin¡e ale uma- nului. Existå, pe de o parte, deschideri cåtre filo- zofie – oferite de teorii psihopatologice precum psihanaliza (care s-a dorit o metapsihologie), dupå cum personalitå¡i ale filozofiei au fost atrase de aspecte psihiatrice – Michel Foulcault sau Maurice Merleau-Ponty. Existå înså o personalitate care, pentru cultura secolului XX, a fost în egalå måsurå un nume de referin¡å atât pentru filozofie, teologie cât ¿i pentru psihiatrie. Germanul Karl Jaspers (1883-1969) este alåturi de Martin Heidegger, aso- ciat filosofiei existen¡ialismului – pe de o parte pentru cå î¿i trage seva din filosofia existen¡ialistå din textele unor precursori ca Friedrich Nietzsche sau Soeren Kierkegaard, iar pe de altå parte, pentru cå tema libertå¡ii individuale ¿i a adevårului stråbate întreaga sa operå umanistå. Jaspers s-a nåscut în Oldenburg în 1883, mama sa fiind fiica unui fermier local, iar tatål såu un jurist de marcå. De timpuriu a fost interesat de filozofie, dar a ales så studieze dreptul la universitate, ca så continue o tradi¡ie de familie. Curând ¿i-a dat seama cå nu aceasta era materia sa favoritå, astfel încât în 1902 a început så studieze medicina. Jaspers a absolvit Facultatea de Medicinå în 1909 ¿i a început så lucreze la spitalul de psihiatrie în Heidelberg unde ¿i Emil Kraepelin lucrase cu câ¡iva ani înainte. Cu toate acestea, Jaspers era nemul¡umit de modul în care comunitatea medicalå din vremea sa privea studiul bolii mentale ¿i ¿i-a pus în gând så modifice complet câmpul teoretic al psihiatriei. În 1913, Jaspers a câ¿tigat un post temporar de profesor la universitatea din Heidelberg. Postul a devenit apoi definitiv ¿i Jaspers nu a mai revenit la practica clinicå, ci a råmas la catedrå. La vârsta de 40 de ani, Jaspers ¿i-a îndreptat aten¡ia dinspre psihologie spre filozofie, dezvoltând ¿i amplificând teme pe care doar le schi¡ase în studiile lui psihiatrice. A devenit, în foarte scurt timp, unul dintre cei mai mari filozofi contemporani – foarte respectat, atât în Germania, cât ¿i în întreaga Europå. În 1948, Jaspers s-a mutat la Universitatea din Basel, Elve¡ia. Se stinge din via¡å în 1969. În Filozofie (3 volume, 1932), Jaspers trece în revistå istoria filozofiei ¿i realizeazå o amplå intro- ducere a temelor sale majore. Începând cu ¿tiin¡a modernå ¿i empirismul, Jaspers ne atrage aten¡ia cå atunci când privim realitatea ne confruntåm cu grani¡e pe care metoda empiricå (¿tiin¡ificå) nu le poate transcende. Din acest punct individul este pus în fa¡a unei alegeri: fie se scufundå în disperare ¿i resemnare, fie face un salt spre ceea ce Jaspers nu- me¿te Transcenden¡å. În timpul acestui salt, indi- vizii se confruntå cu propria lor libertate fårå limite, pe care Jaspers o nume¿te Existen¡å, ¿i pot, în final, avea experien¡a existen¡ei autentice. Transcenden¡a e pentru Jaspers, ceea ce existå dincolo de lumea spa¡io-temporalå. Unii comentatori cred cå prin formularea Transcenden¡ei ca ultimå non-obiecti- vitate, Jaspers ar fi un reprezentant modern al mo- nismului religios, de¿i Karl Jaspers a subliniat con- tinuu necesitatea recunoa¿terii validitå¡ii atât a subiectivitå¡ii cât ¿i a obiectivitå¡ii. De¿i a respins într-un mod explicit toate doc- trinele religioase, Karl Jaspers i-a influen¡at extrem de mult pe teologii contemporani prin enun¡area filosofiei transcenden¡ei ¿i a limitelor experien¡ei umane. Tradi¡ia gândirii mistice occidentale, în special ideile lui Meister Eckhart ¿i Nicolaus Cusanus l-au influen¡at de asemenea pe Jaspers. A studiat foarte atent ¿i filosofia Orientului, în special oprin- du-se asupra budismului. Jaspers a purtat o pole- micå publicå cu Rudolf Bultmann, în care a criticat vehement tentativa acestuia de a demitologiza cre¿- tinismul. Jaspers a scris împotriva amenin¡årilor li- bertå¡ii umane de cåtre schimbårile produse în ¿tiin¡å sau în structura internå a institu¡iilor lumii moderne. ¿i-a abandonat pentru scurtå vreme catedra de la Heidelberg, în timpul celui de-al doilea råzboi mondial pentru cå so¡ia sa era evreicå. Dupå råzboi, ªi-a reluat activitatea de profesor ¿i, în volumul Chestiunea vinovå¡iei germane, a examinat teoria 10 MEDICINÅ ªI CULTURÅ KARL JASPERS ªI FUNDAMENTELE PSIHOPATOLOGIEI MODERNE Dr. Octavian Buda Institutul de Medicinå Legalå „Mina Minovici, Bucure¿ti