„Studii ]i Materiale de Istorie Medie”, vol. XXXIII, 2015, p. DOBROGEA ÎN EPOCA OTOMANĂ: KAZAUA HÂRȘOVA (SEC. XVI) ANCA POPESCU* amilo49@yahoo.fr Consecinţă a integrării întregului spaţiu nord-dobrogean (la nord de valea Carasu) în împărăţia osmană, prin înstăpânirea deplină asupra malului drept al Dunării, cea mai veche expresie teritorială cunoscută a kazalei Hârșova (subunitate administrativă sub jurisdicţia unui cadiu) datează de la sfârșitul domniei sultanului Bayazid II, și se găsește într-un defter (registru) pentru perceperea taxei specifice creștinilor din imperiul otoman – cizye 1 . Sunt înregistrate aici, într-un laconism nu lipsit de unele neclarităţi, doar 16 localităţi din „vilâyet -ul” Hârșova, sate, schele, cetăţi. Dar, cartografierea acestora oferă conturul complet al primei organizări administrative otomane a Dobrogei de nord (v. Fig. 1): Boğaz-köy/ Cernavoda, Topolu /Topalu, Hârșova, Daya/Dăieni, Peçenek/Peceneaga, Igliç/Igliţa, Măcin, Vakar/Văcăreni, Likviçe/Luncaviţa, Isaccea, Tulcea, Babadag, Enisala, Ester, Karasu/Medgidia (la care se adaugă un toponim neidentificat). *dr., CS II Institutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti. 1 Registrul “vilâyet”-ului Hârșova, Bașbakanlık Osmanlı Arșivi, Istanbul, fond Maliyeden Müdevver Defterler, nr. 39. Datat în cataloagele Arhivelor de la Bașbakanlık, la anul 1502, pentru regiunea kazalei Hârșova se dovedește a nu cuprinde o dată mai timpurie de anul 1507/8. În studii anterioare l-am invocat sub data de 1502, nesesizând această contradicţie, v. despre cucerirea spaţiului Dobrogei de către otomani, în etape diferite, în intervalul domniilor sultanilor Mehmed I și Bayazid II, și amenajarea lui în epoca sultanului Süleyman Legiuitorul (Kanunî), Anca Popescu, Vestigii ale organizării Dobrogei preotomane într-un defter din anul 1530, în Ovidiu Cristea, Gheorghe Lazăr (coord.), Vocaţia istoriei. Prinos Profesorului Şerban Papacostea, Brăila, 2008, p. 505- 530 și Eadem, Dobrogea otomană (sec. XV-XVI). Disocieri teritorial-administrative şi cronologice, în vol. Românii în Europa medievală. Studii în onoarea Profesorului Victor Spinei, coord. Dumitru Ţeicu, Ionel Cândea, Brăila, 2008, p. 633-653. Termenul vilâyet are și sensul general de ţinut, regiune, și pe cel administrativ de echivalent al kazalei sau, uneori, formă de organizare precursoare acesteia.