Alte nume Sarea: reflexe onomastice în limba română Marius Alexianu Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași Salt: Onomastic reflections in Romanian Abstract: The existence in Romania of enormous salt deposits and numerous saline springs, which are still exploited traditionally, provides a remarkable opportunity to study the toponymic and anthroponymic reflections of the referent “salt”. The Romanian halotoponyms and halohydronyms are of Latin, Slavic, Hungarian and Turkish origin, in different proportions. The present approach starts from D. Moldoveanu’s original theory of toponymic fields. Salt-related anthroponyms are almost entirely of Latin or Slavic origin. The mark left by anthroponyms linked to salt in Romanian is weaker than that of toponyms of the same kind. Keywords: Romania, salt, saline springs, toponymy, anthroponymy, the Romanian language. Cercetările arheologice recente au demonstrat că, în România, recunoscută prin enormele sale rezerve de sare, sufciente a asigura necesităţile umanităţii în jur de un mileniu (Stoica şi Gherasie 1981), au fost descoperite cele mai vechi urme de obţinere a sării din apa izvoarelor sărate din întreaga lume, în urmă cu aproximativ 8000 de ani (Weller şi Dumitroaia 2005). Pe de altă parte, în diverse zone din România continuă încă forme tradiţionale de aprovizionare cu apă sărată şi cu sare gemă, un fenomen unic actualmente la nivelul întregii Europe. Intensifcarea în ultimele decenii a cercetărilor arheologice, etnografce, istorice şi a celor etnoarheologice (Vitcu 1987; Ciobanu 2002; Alexianu et al. 2007; Monah et al. 2007; Alexianu et al. 2011) a fost de natură a releva numeroase aspecte semnifcative pentru înţelegerea rolului copleşitor jucat de sare în evoluţia comunităţilor umane de oriunde şi de oricând. Odată cu era industrializării, a refrigeraţiei şi, mai de curând, a globalizării, sarea a devenit un ingredient din ce în ce mai obişnuit, intrând treptat în registrul banalităţii cotidiene. Cercetările etnoarheologice recente din România (Alexianu et al. 2007) au relevat însă că, pentru comunităţile cu comportamente tradiţionale de asigurare a subzistenţei, sarea – singurul mineral comestibil – a generat un întreg univers spiritual. Sarea şi-a pus o amprentă indelebilă nu numai asupra relaţiilor economice ori comerciale ori asupra peisajului, ci şi asupra simbolisticii ori conştiinţei lingvistice. În cursul celor 1780 de anchete etnografce realizate până în prezent în cadrul proiectului condus de noi (cf. htp: //ethnosal.uaic.ro/), am sesizat o întreagă problematică legată de refexele toponimice şi antroponimice ale sării în limba română. Complexitatea acestor refexe de-a lungul unei evoluţii istorice în care interferenţele etnice au jucat un rol însemnat au generat, la sugestia noastră, deja câteva studii speciale (Poruciuc 2007, 2011; Curcă 2007), în continuarea cărora se situează şi prezentul demers.