1 Adnana Boioc Apintei Alexandru Nicolae DINAMICĂ FLEXIONARĂ VERBALĂ: STUDIU DE CORPUS ASUPRA VARIAȚIEI -ESC/-Ø ÎN LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ 1 1. OBIECTIVELE CERCETĂRII Obiectivul acestui articol este analiza dinamicii flexionare a unei subclase de verbe de conjugarea a IV-a 2 (verbe cu infinitivul în -i), care prezintă variație în selecția formei cu augmentul 3 -esc (prezent slab) / fără augmentul -esc (prezent tare, notat cu -Ø) (e.g. biciuiesc / biciui), pe baza Corpusului computațional de referință pentru limba română contemporană (CoRoLa). Avem în vedere un inventar de 49 de verbe, dintre care 34 de verbe care prezintă variație în DOOM 2 și 15 verbe pentru care DOOM 2 indică o singură variantă flexionară, selectate intuitiv de autori (vezi secțiunea 2 pentru detalii). Analiza noastră vizează, pe baza datelor cantitative de limbă contemporană, atât verificarea indicațiilor de preferință din DOOM 2 , cât și formularea unor recomandări vizând întreg inventarul de verbe examinate. Articolul este structurat după cum urmează: în secțiunea 2 delimităm cu exactitate fenomenul supus analizei, precizând inventarul de verbe analizat și delimitând tipul de variație examinat de alte fenomene care pot angaja verbele de conjugarea a IV-a; în secțiunea 3 prezentăm o analiză morfologică minimală a claselor de verbe vizate, schițând și istoria augmentului -esc; în secțiunea 4 ne preocupăm în detaliu de analiza cantitativă a fenomenului de variație -esc/-Ø pe baza CoRoLa; în secțiunea 5 formulăm concluziile. 2. DELIMITAREA FENOMENULUI ANALIZAT 1 În realizarea studiului cantitativ, am beneficiat de ajutorul Ralucăi Ene și Cătălinei Ilie, studente la masteratul Studii avansate în lingvistică (Facultatea de Litere, Universitatea din București), în cadrul stagiului de practică profesională a studenților masteranzi la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. De asemenea, le mulțumim Gabrielei Pană Dindelegan, Ioanei Vintilă-Rădulescu și Adinei Dragomirescu pentru observațiile dumnealor asupra formei finale a acestui articol. 2 Prin convenție vom nota cu cifre romane conjugările (e.g. conjugarea I) și cu cifre arabe persoanele (persoana 1); pentru a ușura expunerea, adoptăm sistemul cu șase persoane propus în GALR (2008), nu sistemul tradițional cu 3 persoane și două numere. 3 Elementele flexionare -esc (conjugarea a IV-a) și -ez (conjugarea I) au primit o serie de denumiri în literatura de specialitate: sufix, desinență, interfix, infix, augment. Urmându-l pe Maiden (2018), folosim termenul augment.