REFERATE AMT, vol II, nr. 4, 2010, pag. 143 ALERGIA LA PROTEINELE DIN LAPTELE DE VACĂ M. L. NEAMŢU 1 , N. BODRUG 2 , LUMINIŢA DOBROTĂ 3 , MIHAELA CERBU 4 1,3 Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, 2 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chişinău, 4 Nestle, România Cuvinte cheie: alergie, proteine lapte vacă, toleranţa orală Rezumat: Alergia la proteinele din laptele de vacă este definită ca reacţia imunologică, mediată sau nemediată IgE, la proteinele din laptele de vacă. Afectează populaţia pediatrică în primii 2 ani de viaţă, după această vârstă instalându-se toleranţa la proteinele din laptele de vacă. Sistemul imun intestinal este răspunzător de iniţierea reacţiei alergice intestinale prin stimularea secreţiei de IgAs şi iniţierea toleranţei orale. Toleranţa orală indusă reprezintă strategia de prevenire a reacţiei alergice intestinale. Prezenţa epitopilor legaţi de proteinele din laptele de vacă măresc capacitatea de recunoaştere antigenică şi constituie baza imunoterapiei orale. Simptomatologia este nespecifică. Diagnosticul pozitiv se bazează pe datele furnizate de istoricul familial, dieta de eliminare, testul de provocare şi dozarea IgE totale şi specifice. Tratamentul constă în administrarea de formule terapeutice. Alimentaţia naturală rămâne gold-standardul de prevenire a alergiei la proteinele din laptele de vacă. Prognosticul este favorabil, cu remisiune după vârsta de 3 ani. Keywords: allergy, milk cow`s proteins, oral tolerance Abstract: Allergy to cow’s milk proteins is defined as the immunologic reaction, mediated or non- mediated, towards proteins from cow’s milk. It affects infants up to the age of 2; after this age, tolerance to cow’s milk proteins sets in. The intestinal immune system is responsible for initiating the intestinal allergic reaction, by stimulating the secretion of Ig As and initiation of oral tolerance. Induced oral tolerance represents the strategy of prevention of an intestinal allergic reaction. The presence of epitopes bound to cow’s milk proteins increases the capacity of antigenic awareness and represents the basis for oral immunotherapy. The symptomatology is unspecific. The positive diagnosis is based on data from the family history, elimination diet, the provoking test and determining total and specific IgE levels. Treatment consists of administering therapeutic formulas. Natural diet remains the gold standard of cow’s milk protein allergy prevention. The prognosis is favorable, remission occurring after age 3. 1 Autor Corespondent: M. L. Neamţu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, str. Pompeiu Onofreiu, nr. 2-4, Sibiu, România; e-mail: mihai.neamtu@ulbsibiu.ro; tel +40-269 215098 Articol intrat în redacţie în 20.08.2010 şi acceptat spre publicare în 30.09.2010 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Decembrie 2010; 2(4) 143-146 ARTICOL ŞTIINŢIFIC PREDOMINANT TEORETIC Definiţie. Terminologie. Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) este definită ca reacţia imunologică, mediată sau nemediată IgE, la una sau mai multe proteine din laptele de vacă (PLV) 1 . Intoleranţa la proteinele din laptele de vacă (IPLV) se diferenţiază de APLV atât d.p.d.v. patogenic (reacţie neimunologică la PLV)) cât şi evolutiv şi prognostic. Epidemiologie. Cei mai mulţi autori estimează o prevalenţă de 5-15 % pentru IPLV şi de 2-7,5 % pentru APLV. Procentele sunt variabile prin intervenţia mai multor factori: vârsta, alimentaţia, factori genetici, factori culturali, criterii de diagnostic folosite. Sicherer şi colab. în februarie 2010 2 raportează o incidenţă a APLV de 1,9-2,8 % în primii 2 ani de viaţă, procentul scăzând la 0,3 % după vârsta de 3 ani. După această vârstă (uneori, după 5 ani), se instalează practic toleranţa la PLV, rarele cazuri descrise la copilul mare şi adult fiind de fapt alergie multiplă la alimente. Aproximativ 0,5 % din sugarii alimentaţi la sân dezvoltă APLV 3 , procentul mic fiind datorat concentraţiei scăzute de PLV în laptele matern (de 100.000 ori mai mic decât în laptele de vacă). Etiopatogenie. Alergenii alimentari sunt glicoproteine cu dimensiuni de 10-40 kDa, hidrosolubile, rezistente la căldură, mediu acid şi enzime. Cei mai importanţi alergeni alimentari sunt: beta-lactoglobulina (din zerul laptelui de vacă), 7S globulina-vicilina (din soia), Ara h 1 , Ara h 2 şi Ara h 3 (din alune). În laptele de vacă au fost identificate peste 20 fracţiuni proteice. Zerul (în proporţie de 20 %) este reprezentat de beta- lactoglobulină şi alfa-lactalbumină, iar cazeina (80 %) de fracţiunile alfaS 1 , alfaS 2 , beta, gamma, kappa. Beta- lactoglobulina este răspunzătoare de 60-80 % din cazurile de APLV, proteinele din cazeină fiind puţin alergizante datorită structurii flexibile (necompacte). APLV se asociază în proporţie de 30-50 % cu alergia la proteinele din soia şi intoleranţa secundară la lactoză. Imunitatea intestinală. Date de fiziopatologie. Sistemul imun intestinal este direct răspunzător de declanşarea reacţiilor alergice intestinale. Practic, de starea de imunitate a mucoasei intestinale depinde absorbţia intestinală a alergenului alimentar 4 . Maturitatea mucoasei intestinale, prezenţa plăcilor Peyer, microflora intestinală normală şi absenţa inflamaţiei şi infecţiei intestinale menţin starea de imunocompetenţă a mucoasei intestinale 5 . Intestinul dispune de mecanisme defensive, cu rol în neutralizarea, dezintegrarea, inhibarea absorbţiei alergenului alimentar. Prin bariera imunologică acţionează imunglobulinele A şi M şi limfocitele din epiteliul intestinal şi lamina propria, iar prin bariera non-imunologică acţionează acidul gastric, mucusul intestinal, lactoferina, microflora normală, filtrul hepatic 6 .