REVISTA ROMÂNÅ DE NEUROLOGIE – VOL. V, NR. 4, AN 2006 159 MIGRENA ÎN CURSUL VIEºII REPRODUCTIVE – PROFIL CLINIC Adina Roceanu 1 , Corina Roman-Filip 2 , V. Horhoianu 3 , O. Båjenaru 1 1 Clinica de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgen¡å, Bucure¿ti 2 Catedra de Neurologie, Universitatea „Lucian Blaga“, Sibiu 3 Clinica de Obstetricå-Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgen¡å, Bucure¿ti REZUMAT Cefaleea are o prevalen¡å mai mare la femei (91%) comparativ cu sexul masculin (69%). Evenimentele neuroendocrine legate de stadiile reproductive cât ¿i interven¡iile hormonale, cum ar fi contracep¡ia oralå ¿i terapia de substitu¡ie hormonalå, pot cauza o modificare profundå în profilul clinic al migrenei. Cuvinte cheie: Migrena menstrualå; sarcina; terapia de substitu¡ie hormonalå; menopauza ABSTRACT Women have a higher prevalence of headache than man (91% and 69%, respectively). Neuroendocrine events linked to reproductive stages and hormonal interventions, such as oral contraception and replacement therapy can cause a deep change in the clinical pattern of migraine. Key words: Menstrual migraine; pregnancy; hormone replacement therapy; menopause REFERATE GENERALE Literatura medicalå a legat sexul feminin de mi- grenå, nu numai datoritå predominan¡ei acestei afec¡iuni la femei de la pubertate pânå la menopauzå, dar ¿i datoritå faptului cå atât evenimentele neuroendocrine legate de stadiile reproductive cât ¿i interven¡iile hor- monale, cum ar fi contracep¡ia oralå ¿i terapia de sub- stitu¡ie hormonalå, pot cauza o modificare profundå în profilul clinic al migrenei. Cefaleea are o prevalen¡å mai mare la femei (91%) comparativ cu sexul masculin (69%). Studiile de prevalen¡å a migrenei sugereazå cå 17% dintre femei sunt afectate comparativ cu 6% dintre bårba¡i, iar cre¿terea semnificativå în inciden¡a migre- nei la femei începe de la vârsta de 10-12 ani, când apar evenimentele tipice pentru pubertate. Cea de a II-a Clasificare Interna¡ionalå a Cefaleelor recunoa¿te ca entitå¡i în cadrul cefaleelor primare:  migrena menstrualå purå (pure menstrual migrai- ne) – definitå ca: – atacuri de cafelee care îndeplinesc criteriile de Migrenå fårå aurå – atacurile survin exclusiv în zilele 1 ± 2 (zilele – 2 la +3) de menstrua¡ie la cel pu¡in 2 din 3 cicluri menstruale ¿i în nici un alt moment al ciclului menstrual  migrena legatå de menstrå (mentrually-related migraine) – definitå ca: – atacuri de cafelee care îndeplinesc criteriile de Migrenå fårå aurå – atacurile survin în zilele 1 ± 2 (zilele –2 la +3) de menstrua¡ie la cel pu¡in 2 din 3 cicluri menstruale ¿i adi¡ional în alte moment al ciclului menstrual. Pânå la 69% dintre femeile migrenoase raporteazå apari¡ia migrenei legate de menstrå, dar numai la 5-8% dintre femei apare migrena menstrualå purå. Existå ¿i raportåri anecdotice de „migrenå ovulatorie“ la care apare exacerbarea cefaleei asociatå cu ovula¡ia. Prevalen¡a migrenei menstruale este foarte varia- bilå datoritå lipsei criteriilor unice de defini¡ie. Aceasta se datoreazå faptului cå legåtura dintre ciclul men- strual ¿i migrenå nu este limitatå la menstrua¡ie, iar mecanismele probabile care declan¿eazå cefaleele legate de profilul hormonal sunt variabile în func¡ie de complexitatea controlului neuroendocrin al func¡iei reproductive. În plus, prezen¡a afec¡iunilor legate de menstrå, cum ar fi afec¡iunea disforicå de fazå lutealå tardivå ¿i dismenoreea, complicå în plus tabloul clinic. Existå o importantå comorbiditate între migrena ¿i sindromul premenstrual, ceea ce determinå apari¡ia unui tablou clinic heterogen. Nappi RE considerå cå principalele simptome premenstruale legate de migrenå sunt: modificårile de comportament, tulburårile de concentrare, oscila¡iile dispozi¡iei, depresia, anxie- tatea, starea de veghe, durerea, simptome neurovege- tative, reten¡ia hidrosalinå. Atacurile de migrenå menstrualå sunt similare cu cele de migrenå fårå aurå, dar au tendin¡a de a dura mai mult ¿i de a fi mai rezistente la tratament, compa- rativ cu atacurile non-menstruale. Mul¡i clinicieni au impresia cå atacurile de migrenå legate de menstrå sunt mai severe, dureazå mai mult