SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR AMT, vol. II, nr. 3, 2013, pag. 4 ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI - ÎN PROGRAMELE DE SĂNĂTATE DE LA NIVEL EUROPEAN ŞI NAŢIONAL CARMEN-LAVINIA PANAIT 1 , DANA GALIETA MINCĂ 2 1 Doctorand Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, 2 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti Cuvinte cheie: vârstnic, îmbătrânirea populaţiei, programe de sănătate, cercetare în sănătate, UE, România Rezumat: Plecând de la considerentul că îmbătrânirea populaţiei determină efecte majore asupra sănătăţii publice ce revendică luarea de măsuri precoce şi adecvate, articolul îşi propune să evidenţieze şi să caracterizeze iniţiative de abordare a acestui fenomen, în programele aferente sănătăţii de la nivel naţional şi cel al UE. Analiza descriptivă utilizată în studiu a relevat că problematica îmbătrânirii, evidenţiată separat între domeniile abordate de programele de sănătate ale UE, a beneficiat de finanţare în cadrul câtorva acţiuni derulate la acest nivel, în timp ce în cadrul programelor naţionale de sănătate acest domeniu nu a putut fi regăsit distinct. Participarea redusă a ţării noastre în proiectele UE pe „ageing” şi lipsa identificării „îmbătrânirii” ca temă sau obiectiv în cadrul vreunui PNS, ar putea fi aduse ca argumente în sprijinul ideii că acest fenomen nu este încă privit ca o prioritate de sănătate publică la nivel naţional. Keywords: elderly, aging, health programs, health research, the EU, Romania Abstract: Starting from the consideration that aging determines major effects on public health, that claims early and appropriate measures, the article aims to highlight and characterize initiatives to address this phenomenon in health programs at national and EU. Descriptive analysis used in the study revealed that the issue of aging, shown separately among the areas covered by EU health programs, was funded in several actions at this level, while in national health programs this field could not be found separately. The low participation of our country in EU projects on "aging" and the lack of identification "aging" as the theme or objective in any NHP could be brought as an argument to support the idea that this phenomenon is still not seen as a priority for public health at national level. 1 Autor corespondent: Carmen Lavinia Panait, B-dul Eorilor Sanitari, Nr. 8, Bucureşti, România, E-mail: laviniapanait@yahoo.com, Tel: +4021 180762 Articol intrat în redacţie în 13.04.2013 şi acceptat spre publicare în 01.08.2013 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Septembrie 2013;2(3):4-7 INTRODUCERE Îmbătrânirea populaţiei, fenomen cu impact asupra modelelor de morbiditate, ce determină presiuni asupra viabilităţii sistemelor de sănătate, reprezintă una din provocările identificate pentru sănătatea populaţiei la nivel european, care necesită o nouă abordare strategică. Prin Strategia „Toţi pentru sănătate” adoptată în 2007, Uniunea Europeană (UE), completează politicile naţionale de sănătate, răspunzând acestei provocări prin consolidarea cooperării şi coordonării între ţările membre.(1) Literatura de specialitate oferă puţine informaţii cu privire la acţiunile de întâmpinare a consecinţelor acestui fenomen în sectorul sănătăţii de la nivel european şi naţional. În scopul completării acestora, prezentul articol îşi propune să evidenţieze iniţiative/acţiuni de abordare a problematicii determinate de îmbătrânirea populaţiei în programele pe sănătate desfăşurate la nivel naţional şi la nivelul UE, ca instrumente de implementare a politicilor. Prin studiul acestor programe în perioada 2003-2011, s-a urmărit găsirea de similitudini şi/sau diferenţe de structură şi în tematica abordată, dar şi identificarea de acţiuni cu impact pe îmbătrânire. SCOP Articolul îşi propune să evidenţieze şi să caracterizeze iniţiative de abordare ale fenomenului de îmbătrânire a populaţie, în programele aferente sănătăţii de la nivel naţional şi cel al Uniunii Europene. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU Studiul se încadrează în categoria celor observaţionale, având o abordare descriptivă. Materialele cercetate la nivel european au fost reprezentate de proiectele, acţiunile comune, conferinţele şi granturile de operare finanţate sub precedentul şi actualul Program de Sănătate al Uniunii Europene (EU Health Programme 2003-2007, EU Health Programme 2008-2013), precum şi de proiectele de cercetare în sănătate finanţate în cadrul celui de-al Şaptelea Program-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică” (PC 7), între 2007 şi 2011. La nivel naţional au fost luate în studiu programele derulate după aderarea României la UE, respectiv programele naţionale de sănătate (PNS) gestionate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi proiectele de cercetare aferente domeniului Sănătate acceptate spre finanţare în cadrul programului „Parteneriate în domeniile prioritare”, component al Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007- 2013 (cunoscut ca PN II). Pentru colectarea şi analiza datelor au fost dezvoltate şi utilizate ca instrumente două grile: una pentru datele referitoare la programele Uniunii Europene, iar cealaltă, pentru cele legate de programele de la nivel naţional. Informaţiile culese au fost grupate în itemi precum cei prezentaţi mai jos. În cazul programelor desfăşurate la nivelul Uniunii Europene au fost utilizate ca surse bazele de date ale Comisiei